nu cred că există o misiune mai grea decât aceea de a fi părinte. nu se va mai rezuma totul la tine. tu nu vei mai fi niciodată personajul principal pe scena vieţii tale. vei înceta să trăieşti doar pentru tine. partea cea mai grea este responsabilitatea. începi să ai o misiune. începi să hrăneşti un suflet. trebuie să îi vitaminizezi sufletul exact ca şi trupul. trebuie să înveţi să îl tratezi cu respect, atunci când greşeşte să îi dai mult mai multă iubire decât merită. aş putea enumera aici un milion de “trebuie”. si nici macar nu stiu daca este corect. întrebarea este când suntem pregătiţi să facem toate aceste lucruri? să fie adevărată teoria conform căreia copiii vin când vrea dumnezeu? înclin să cred că în primul rând trebuie să creştem noi. nu să încetăm să mai fim copii, ci să evoluăm spiritual. ce poate oferi unui copil un om care a crescut, dar nu s-a înălţat? dar cum vom ştii care este momentul?
mă consider o norocoasă. eu sunt rezultatul mamei mele. de fiecare dată când o văd mă înseninează, îmi umple sufletul numai cu bune, frumoase, colorate. cu iubire. a fost prezentă şi a avut cel mai important rol la fiecare pas decisiv din viaţa mea. a ştiut cum să mă ghideze fără să-mi dau seama. era necesar să nu îmi dau seama. ea îmi vrea mereu binele şi are dreptate în orice. de-asta nici nu mă mai străduiesc să o contrazic. de prea multe ori m-am înşelat. când era să mă piardă, a luptat cu mine. a acţionat cu atâta inteligenţă încât nici măcar nu mi-am dat seama care a fost momentul când m-a readus lângă ea. m-a iubit cel mai mult atunci când am meritat cel mai puţin. în momentul cel mai greu din viaţa mea mi-a redat echilibrul. îmi cunoaşte cele mai profunde trăiri şi îmi înţelege cele mai jucăuşe priviri. este cel mai mare om din viaţa mea. cel mai mare om.
ea, mama mea, şi-a îndeplinit misiunea. mi-a spus că cel mai frumos cadou pe care îl poate primi o mamă este să îşi vadă copilul mare şi mândru de el. şi cel mai frumos lucru pe care l-a auzit a fost vocea mea care îi mulţumea. mama mea a ştiut cum să fie mamă.
eu ştiu doar că mai am multe de învăţat, pentru că atunci când voi deveni mamă, copilul meu să fie mândru de mine.
“dragul meu copil,
voi avea grijă de tine, te voi apăra până vei fi pe picioarele tale, apoi te voi lasă să pleci. dar de iubit, te voi iubi mereu!”
charlotte gray
